Mesteacanul (Betula verrucosa)

Descriere

Mesteacanul este un arbore inalt pana la 25 m, uneori ramanand si sub forma de arbust. Scoarta lui este in tinerete alba si neteda, crapandu-se la batranete cand partea de jos a tulpinii devine negricioasa. Coroana are numeroase ramuri, cele subtiri fiind aplecate in jos. Ramurile tinere sunt glabre si au din loc in loc negi albiciosi. Frunzele sunt alterne, glabre, in forma de romb sau triunghi ascutite la varf, dintate pe margini si asezate pe un petiol lung de 2-3 cm. cele tinere sunt lipisioase datorita unor glande ce secreta o rasina. Ele apar in a doua jumatate a lunii aprilie. Strivite in mana laas un miros placut, balsamic. Mesteacanul are doua feluri de flori, mascule si femele, dispuse in ameti (matisori) asezati la varful ramurilor. Florile barbatesti se formeaza in timpul verii, ierneaza sub forma de ameti, iar primavara se deschid. Florile femeiesti ies din muguri numai primavara odata cu aparitia frunzelor. Infloreste in luna mai. Creste in zonele subalpine, uneori formand paduri curate de mesteacan.

Recoltarea

De la mesteacan se recolteaza frunzele tinere incepand din luna mai, cand sunt lipicioase, perioada in care contin cea mai mare cantitate de substanta rasinoasa. Recoltarea se continua pana la sfarsitul luniii iunie.

Mod de uscare

Frunzele se usuca intinse in strat subtire, in locuri aerisite. Se pot usca si in uscatorii cu aer cald la o temperatura de 35 grade C. Din 2-3 kg de frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat.

Intrebuintari

Frunzele de mesteacan au actiune diuretica. Intern: calculolitic, diuretic puternic, detoxifiant(depurativ), sudorific, antiinflamator articular, elimina apa din tesuturi, elimina colesterolul, hipotensiv usor, antigutos.