Arborele Vietii - Terapii Remedii Dezvoltare Personala

Bine ati venit !

Aici discutam despre cum sa fim mai sanatosi , mai voiosi :) mai plini de viata, pe care cu totii vrem sa ne-o traim din plin,despre cum sa facem fata unor situatii de viata, fie ca e vorba de o frustrare, o afectiune, stres, intrebari fara raspuns, despre cum sa ne dezvoltam si sa ne descoperim eul, despre ce descoperiri noi s-au mai facut si felul in care acestea ne ajuta sa fim NOI, autentici, originali si nu numai.

Alimente şi plante medicinale care favorizează savurarea stării de fericire (1)


Ceea ce căutăm cu toţii este fericirea, iar în opinia unor cercetători unul dintre misterele stării de fericire rezidă şi în tainicele transformări ce survin în natură, mai precis, în modificările de natură fiziologică ce au loc în trupul nostru sub acţiunea feluritelor ingrediente ce sunt conţinute în alimentele şi plantele medicinale pe care le consumăm. Având în vedere că, în mare măsură, noi suntem ceea ce mâncăm, iată în cele ce urmează câteva alimente şi plante medicinale care ne pot ajuta să trezim şi să amplificăm în noi, pe o cale perfect naturală, buna dispoziţie, calmul, echilibrul psiho-emoţional şi în final chiar starea de fericire, pe care putem spune că o putem „gusta” astfel, aici şi acum.

Bananele

Dulci şi cu o consistenţă plăcută, bananele bine coapte sunt bogate în fibre, potasiu şi magneziu. Prin conţinutul lor, ele conduc rapid la instalarea unei stări psihice de bine, reduc şi fac să dispară stările depresive şi ajută astfel la menţinerea echilibrului emoţional. Savurate fie separat, fel într-o foarte gustoasă salată de fructe, bananele proaspete pot regla astfel nivelul de magneziu din corp, favorizând o rapidă recuperare după eforturi fizice sau mentale. Asocierea magneziului şi a potasiului în conţinutul bananelor, asigură un efect remarcabil de relaxare şi recuperare la nivelul celulelor nervoase. Aceasta conferă în plus o excelentă adaptabilitate binefăcătoare faţă de posibilele fluctuaţii emoţionale care pot să apară, conducând în final la dobândirea unui cât mai bun autocontrol emoţional.

Portocalele dulci

Există două categorii principale de portocale: cele dulci şi cele acre. Numărul soiurilor şi varietăţilor de portocale dulci este remarcabil. Portocalele dulci conţin inozitol, o substanţă care reglează nivelul de serotonină şi insulină. Tocmai de aceea, consumul regulat de portocale dulci atenuează fluctuaţiile dispoziţiilor psihice şi mentale şi de asemenea ajută la eliminarea stărilor depresive şi a anxietăţii. Consumul constant de portocale dulci, poate de asemeni să ajute la reducerea grăsimilor excedentare şi a colesterolului, favorizând armonizarea trupească. În plus, portocalele dulci sunt o importantă sursă de vitamina C, doar un singur fruct de portocală oferind peste 150% din doza zilnică recomandată de vitamina C. În acest sens este cunoscut faptul că în situaţiile de stres, cantităţile mari de vitamina C sunt de mare ajutor, deoarece atunci atât consumul de noradrenalină, cât şi de adrenalină este mult mărit. Atât gustul, cât şi aroma portocalelor este deosebit de înviorătoare. Cercetări recente au arătat că până şi numai mirosul de portocală proaspătă poate reduce considerabil stările de anxietate, retrezind buna dispoziţie şi optimismul.

Piersicile

Originar din Tibet şi China, piersicul este cultivat de peste 200 de ani, pentru fructele sale dulci şi zemoase. Piersicile conţin substanţe antioxidante şi fibre. O cantitate de 150 de grame de piersici proaspete furnizează 8% din doza zilnică recomandată de fibre solubile, care reduc nivelul de colesterol din sânge. Acest efect este de regulă resimţit în mod subiectiv de către cel care savurează câteva piersici bine coapte, ca o senzaţie de reîmprospătare energetică, asemănătoare cu ceea ce simţim după o plimbare făcută în aer liber, printr-o pădure de munte. Piersicile mai conţin totodată şi potasiu, element care deloc întâmplător mai este numit „elementul mineral al tinereţii”, deoarece are un rol extrem de important în reglarea unui mare număr de procese chimice din organism.

Ananas

Mult mai rar folosite în forma lor naturală, fructele de ananas sunt o excelentă sursă de macronutrienţi. Doar 100 de grame de fruct de ananas proaspăt poate aduce 25% din doza zilnică recomandată de vitamina C, necesară unei persoane adulte. Reîmprospătător şi savuros, fructul de ananas este totodată şi un excelent activator al proceselor digestive. De asemenea, ananasul conţine bromelină, enzimă despre care se ştie că accelerează în special digestia proteinelor. Astfel că efectul final care poate fi resimţit după consumul unei porţii de aproape 200 de grame de ananas proaspăt este unul de considerabilă revigorare fizică şi psihică imediată.

Grapefruit

Fructul de grapefruit este bogat în acid folic (vitamina B9), care este crucial pentru distribuţia oxigenului către creier. Conform unui recent studiu american, nivelul sanguin de acid folic este mai scăzut la persoanele care suferă frecvent de stări depresive. Acidul folic (vitamina B9) contribuie la formarea de celule sănătoase şi joacă un rol foarte important în prevenirea anomaliilor sistemului nervos. Totodată, grapefruit-ul este un ingredient cheie al producţiei de serotonină, care mai este uneori sugestiv numită „hormonul fericirii”. Prin urmare, consumul chiar şi numai al unui singur fruct de grapefruit pe zi poate aduce o imediată stare de înseninare psihică. De altfel, unul dintre principalele efecte ale acidului folic (vitamina B9) este acela de menţinere a stării de echilibru psihic şi emoţional. Tocmai de aceea, un pahar de suc proaspăt de grapefruit, îndulcit cu miere, poate face să dispară aproape instantaneu stările psihice nefaste.

Dovleacul

Această legumă are un conţinut mare de zinc care, în opinia unor cercetători polonezi, menţine celulele nervoase în viaţă, eliminând stările sufleteşti apăsătoare. Acest oligoelement, zincul, este utilizat în transformarea acidului aminat triptofan în serotonină, care este pe drept cuvânt numit „hormonul fericirii”, iar unii cercetători susţin că este implicat şi în ceea ce putem numi „chimia secretă a dragostei “. Dovleacul copt este un veritabil deliciu gustativ, dacă este consumat cu miere şi cu plante aromate. Sau puteţi să curăţaţi dovleacul de coajă, să îl tăiaţi în bucăţi mici şi apoi el poate fi prăjit uşor, în ulei de măsline, adăugând felurite plante aromate cum sunt salvia, rozmarinul, busuiocul ori menta şi condimente (coriandru, fenicul, chimen, anason, scorţişoară sau vanilie). Zincul conţinut în dovleac este responsabil de stimularea papilelor gustative şi olfactive şi a receptorilor vederii. Astfel zincul prezent în dovleac ameliorează vederea, gustul şi mirosul.
Tocmai de aceea, pe măsură ce vom gusta şi vom savura aroma specifică a unui dovleac bine gătit, vom putea simţi cum atracţia faţă de strălucitorul dovleac va creşte „văzând cu ochii”.

Spanacul

Originar din Persia antică, spanacul are o istorie impresionantă.
În secolul al VII-lea, regele Nepalului l-a trimis în China drept cadou. În secolul al XI-lea, a fost introdus în Spania de mauri, iar în Anglia era cunoscut ca „leguma spaniolă”. În secolul al XVI-lea, spanacul era mult apreciat la curtea regelui Franţei. La sfârşitul primei jumătăţi a secolului trecut, spanacul devenise deja celebru datorită personajului Popeye, creat de desenatorul E. C. Segar. Înrudit cu sfecla, spanacul conţine foarte mult acid folic, o vitamină din grupa B (vitamina B9), care este solubilă în apă şi care este foarte importantă pentru menţinerea echilibrului psihic. De altfel, chiar numele acestei vitamine – „acid folic” – provine de la cuvântul latinesc „folium”, care înseamnă frunză, deoarece acidul folic este prezent mai ales în legumele verzi, cum este spanacul. O porţie de spanac în fiecare zi este benefică pentru eliminarea stărilor depresive. În plus, spanacul s-a dovedit a fi un excelent neuroprotector. Consumul constant de spanac crud, sub formă de salată sau gătit conduce la îmbunătăţirea funcţiilor cerebrale.

Conopida

Conopida provine din Antalia şi cultivarea ei s-a răspândit în Europa începând cu secolul al XVI-lea. Conopida este o legumă bogată în vitamina C. O alimentaţie săracă în această vitamină inhibă producţia de dopamină, aceasta fiind responsabilă de absorbţia fierului, care stimulează energia generală a organismului.
Dopamina intervine de asemenea şi asupra controlului stării generale de bine. Un studiu britanic recent a arătat că 100 g de conopidă crudă oferă organismului 70 mg de vitamina C, cantitate care este un excelent stimulator al bunei-dispoziţii. În plus, conopida conţine şi o considerabilă cantitate de acid folic (vitamina B9), motiv pentru care dacă vom consuma seara, înainte de culcare o porţie de conopidă crudă, cu adaos de smântână şi împreună cu unele alimente crocante, cum sunt fulgii de porumb, putem beneficia după aceea de o profundă stare de calm, care ne va asigura în noaptea care urmează un somn liniştit şi odihnitor.

Ciupercile

Culturile orientale au folosit ciupercile atât în scop alimentar, cât şi terapeutic. Ciupercile sunt o foarte bună sursă de vitamina B2 (riboflavina) şi vitamina B3 (niacina). Vitamina B2 este implicată într-un mare număr de reacţii producătoare de energie. Tocmai de aceea, o mâncare de ciuperci este atât de mult apreciată pentru efectul regenerator care survine. Pe de altă parte, un deficit de niacină (vitamina B3) poate cauza apariţia şi instalarea stărilor depresive. Când nivelul de niacină este scăzut, trupul fabrică vitamina B3 din triptofan, rămânând astfel disponibilă o cantitate mult mai mică de convertit în serotonină. Această reacţie nu este favorabilă pentru menţinerea bunei dispoziţii şi a echilibrului nostru psihic. Deoarece ciupercile au un bogat conţinut de niacină (vitamina B3), folosirea lor în alimentaţie se dovedeşte a fi foarte utilă. Ciupercile pot fi preparate cu ulei de măsline şi apoi fripte la grătar. Însă unele dintre ele, cum sunt de exemplu ciupercile champignon, pot fi consumate chiar şi crude, în salate.

Avocado

Fructul de avocado este cunoscut şi folosit în alimentaţie de peste 7000 de ani. Incaşii şi aztecii îl apreciau pentru textura sa moale şi pentru efectele binefăcătoare multiple pe care le are. Fructul de avocado conţine potasiu, folaţi, carotenoizi şi vitamina B6 (piridoxină). O cană de fruct de avocado, tăiat bucăţi mici (146 grame) conţine 874,54 mg potasiu, 90,37 mg folaţi şi 0,41mg vitamina B6 (piridoxină). Astfel că fructul de avocado reprezintă o foarte bună sursă de potasiu, contribuind prin aceasta la combaterea stărilor de oboseală fizică şi la instalarea unei stări de calm general. Vitamina B6, prezentă în fructul de avocado, contribuie de asemenea la menţinerea echilibrului psihic şi psihosomatic. Ea intervine în procesele de decarboxilare, în urma cărora rezultă amine precursoare ale neurotransmiţătorilor (noradrenalină şi serotonină). Prin urmare, fie că este consumat simplu, ca atare, fie că este adăugat în salate de crudităţi, alături de roşii, ciuperci sau dovlecei, fructul de avocado este un veritabil „unt vegetal” binefăcător, care face rapid să dispară stările depresive, iritabilitatea, anxietatea sau stările de agitaţie mentală.

Morcovii

Cultivarea şi folosirea în alimentaţie a morcovilor datează de mii de ani. Morcovii sunt o excelentă sursă de beta-caroten, vitamina A şi vitamina C. În plus, un recent studiu britanic a făcut legătura între carenţa în vitamina B8 (biotină), care de asemenea se găseşte în morcovi şi stările depresive sau oboseală. Este cunoscut faptul că biotina (vitamina B8) are un rol cheie în metabolismul glucidelor, lipidelor şi proteinelor şi de asemenea, că vitamina B8 contribuie la stimularea activităţii vitaminei C. Tocmai de aceea, consumul regulat de morcovi, fie sub formă de suc proaspăt consumat dimineaţa, fie adăugat în mâncărurile zilnice, poate contribui la menţinerea bunăstării noastre generale şi la asigurarea unui tonus psihic nealterat.
Beta-carotenul conţinut în morcovi este un foarte bun antioxidant, aceasta conferind morcovilor virtuţile regeneratoare, atât pentru cei tineri, cât şi pentru vârstnici. Aşadar, o cană de suc proaspăt de morcovi poate fi în orice moment o excelentă soluţie practică împotriva stărilor de oboseală.

Fasole verde

Fasolea verde prezintă un conţinut bogat de magneziu (28 mg la 100 de grame). Conform unui studiu britanic, persoanele care suferă de tulburări depresive prezintă un nivel de magneziu prea scăzut. Magneziul este un important factor care intervine în menţinerea echilibrului psihic, este un bun sedativ al sistemului nervos şi are efect antidepresiv. Magneziul este conţinut în aproape toate legumele verzi, însă în mod particular el este prezent în fasolea verde. Tocmai de aceea, o mâncare preparată din fasole verde proaspătă ne poate creşte nivelul de magneziu din organism, ajutându-ne să rămânem de partea cea bună a balanţei emoţionale. În plus, magneziul din fasolea verde îşi exercită într-un mod complex acţiunea la nivel cerebral, generând o stimulare a celulelor nervoase.

Algele

Algele sunt nişte plante primitive, fotosintetizante, cu o alcătuire foarte simplă. Ele au fost folosite încă de acum 5000 de ani ca hrană pentru om, datorită proprietăţilor nutritive ridicate pe care le au. Algele sunt bogate în iodină, care este excelentă pentru a stabiliza tendinţele către fluctuaţie psihică, pentru a elimina stările depresive şi pentru a îmbunătăţi nivelul general de energie. Totodată algele favorizează concentrarea mentală şi starea de vigilenţă a atenţiei. Având un conţinut de peste 50% proteine, algele se folosesc la prepararea supelor şi ciorbelor şi mai ales a mâncărurilor cu orez şi a unei mari varietăţi de salate de crudităţi. În mod frecvent algele înlocuiesc unele legume în alimentaţia unui mare număr de oameni.

Brânza dulce

Brânza dulce ne garantează un „somn dulce”. Aceasta pentru că ea este una dintre cele mai bune surse de triptofan, un acid aminat utilizat în producţia de melatonină care favorizează somnul. Triptofanul este unul dintre cei 10 aminoacizi esenţiali, pe care îi foloseşte organismul uman pentru a sintetiza proteinele. El are un rol important în funcţionarea optimă a sistemului nervos, în special corelat cu relaxarea, somnul şi capacitatea naturală de odihnă. Dintre beneficiile aduse de el este şi reglarea apetitului. Aportul de triptofan este util în caz de insomnii. Totodată triptofanul influenţează pozitiv starea psihică şi emoţională, sau altfel spus, binedispune. Triptofanul acţionează ca un precursor al serotoninei, neurotransmiţător care ajută organismul la reglarea apetitului, a capacităţii de odihnă şi a stării psihice generale. Datorită funcţiei de ridicare a nivelului serotoninei, triptofanul contribuie la tratarea unei mari varietăţi de tulburări, printre care insomnia, depresia sau anxietatea. Aşadar dacă vă deranjează insomnia sau dacă starea de bună dispoziţie dă semne de slăbiciune, nu pregetaţi să luaţi o mică gustare din pâine integrală şi brânză dulce proaspătă. Puteţi adăuga deasupra şi câteva frunze proaspete de pătrunjel, care la rândul lui este o excelentă sursă naturală de triptofan.

Laptele de capră

Laptele de capră are un bogat conţinut de calciu: 500 ml lapte de capră conţine 70% din doza zilnică recomandată de calciu. După cum se ştie, calciul este un important reechilibrant al dispoziţiei psihice şi mentale. Din punct de vedere fiziologic, el este foarte util pentru transmiterea impulsurilor nervoase. Tocmai de aceea, amintiţi-vă la timp că o carenţă de calciu conduce adeseori la creşterea nervozităţii. Aşadar, folosirea laptelui proaspăt de capră, poate fi de mare folos pentru menţinerea echilibrului psiho-mental. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care calciul poate fi numit, pe drept cuvânt, „mineralul responsabil de starea noastră de calm “. Prin urmare, nu pregetaţi să folosiţi laptele de capră de fiecare dată când e necesar.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu